Am zis odata ca nu o sa mai cred in iubire , pentru ca inima iti pulseaza cu adevarat o singura data in viata si pentru o singura persoana .Mi`am propus sa imi zidesc in jurul inimii un scut sa ma apere de lucruri care apoi duc la suferinta … Primul zid a fost din lemn , dar cand inima a ajuns sa bata din nou de 300 de ori pe minut , inima a luat foc si a distrus imediat zidul..Nu cred ca am ajuns sa iubesc pe cel responsabil cu 300 de batai , dar am tinut sufficient la el …s
i cum orice poveste de “inceput de vara” are un sfarsit , s`a terminat la scurt timp…Apoi m`am gandit sa gasesc ceva mai puternic sa nu mai ia foc ..M`am gandit la altceva la plumb sau poate osmiu sau titan , diamante sau otel …Incercand sa vad care e mai puternica am pierdut timp …si in timpul cercetarii mele s`a intamplat din nou .Nu iubesc nici acum , pentru ca iubirea e un sentiment prea complex ;dar cel putin m`am indragostit pana peste cap din nou , era mai bine sa fie zidul gata …dar cum nu prea mai este timp de regrete , am sa retraiesc acele stari :bucurie la crestere , implinire la mentinere , si suferinta la declin
Cat de aproape e sfarsitul ?
